Emoționare. Pentru mic și mare.

Oamenii activi știu că munca ocupă cel mai spațios interval al zilei: nu mâncăm opt ore, nu ne spălam opt ore, nu mergem la cumpărături opt ore zilnic  -  deși aici e posibil să existe excepții. Munca, la rândul ei, este îmbibată de emoții - pozitive sau negative.   

 Rolul emoției în organizații a fost puțin înteles înainte de anii 90. Unele studii (Hochschild, 1983) au început să examineze strategiile de gestionare a emoțiilor la însoțitorii de zbor. În spatele acestei profesii (care este foarte dependentă de abilitatea de a realiza un efort emoțional ridicat și prescrisă ca o condiție de a păstra slujba respectivă), Hochschild a determinat că aproximativ un sfert din job-urile predominant masculine și aproape jumătate din cele predominant feminine, din forță de muncă din America, necesită un efort emoțional intens. Rezultatele unor astfel de studii au avut implicații practice pentru organizațiile care furnizează servicii. De exemplu, rezultatele privind influența pe care colegii și clienții o au asupra efortului emoțional arată că este în interesul organizațiilor prestatoare de servicii să mențină bunele relații între membrii personalului, chiar dacă au un control redus asupra clienților. Aceasta se potrivește cu perspectiva că percepțiile clienților despre calitatea serviciilor depind în mare măsură de calitatea relațiilor existențe la nivelul organizației. 

 Realitatea de acasă ori de  la locul de muncă este inerent emoțională.

  Paradoxal, realitatea dintr-o firmă este în mod inerent emoțională. Însuși modul în care oamenii se raportează la ideea de controlul se bazează pe emoții. Indiferent de rolul tău de-acolo sau de măștile purtate, vezi la cei din jur sau la tine: iritare, frică, ostilitate, vinovăție, tristețe, jovialitate, siguranță de sine, atenție, timiditate, oboseală, seninătate sau surpriză. Toate, manifestate adecvat, în exces ori patologic.

 Ce ne face să ne dăm jos din pat în fiecare dimineață?

  Emoțiile și dorința noastră de a trăi cât mai multe emoții pozitive.  Acestea ne ghidează după cum vor și rareori după cum am vrea sau după cum ar fi potrivit pentru situațiile prin care trecem ca actori sau spectatori. 

 O banală întrunire operativă, o lungă ședința de board, o inopinată întâlnire de proiect sunt furnizoare autorizate de emoții vechi sau noi. Emoții învățate sau emoții împrumutate. Emoții proprii și emoții induse. Emoții permise și emoții interzise. Emoții calde și emoții reci. Emoții activatoare de stres și emoții contradictorii, greu de suportat ori de controlat. 

  Ce suporți când suporți?

 Când ești nevoit să suporți cuvintele de umplutură, lipsite de acțiune sau€“ cuvinte despre care știi bine că vor duce, ca de obicei, doar nicăieri c〓 te trec toate emoțiile. De la rece la cald și invers. De la furie și dispreț la acceptare vinovată, întrucât nu ai încotro că trebuie să participi pentru că vrei să-ți dezvolți echipa/proiectul sau ai rate. 

 Deciziile care se iau în astfel de întâlniri uneori te inspiră și încântă, alteori te sperie sau scârbesc. Felul în care ți se comunică la locul de muncă te impresionează, te entuziasmează sau sună stânjenitor și rușinos. 

Alte pericole

 Trebuie să convingi minți slabe, te iriți; trebuie să ții piept minților țări, ești uimit și îndrăznești. Trebuie să suporți un client care procesează greu informațiile de la tine, repeți, parafrazezi, dai exemple din copilărie ca să te faci înțeles și apoi pleci acasă cu toată iritarea din acea zi. 

 Monitorizezi unul sau mai mulți subalterni care uită mereu câte ceva din agenda zilnică, până simți epuizarea și dezgustul. Ești nevoit să fii cu ochii pe fumători sau pe cei din echipa ta care întârzie la muncă, confirmând că e normal să ajungi să fii obosit sau trist din cauza efortului depus. 

Încă nu știi tot

 Ai câțiva leneși în echipă și ai epuizat toate metodele de coaching sau de procedură internă fără rezultate, e normal să fii nervos, ostil sau să te simți de condamnat. Vine un șef nou la conducerea departamentului, eficient precum un balon de săpun și te lași puțin cuprins de disperare. Vine un șef nou cu idei din viitor și cu o viteză de implementare supersonică, te ia în primire oboseala și o oarecare nemulțumire de sine. Și am putea continuă povestea așa.